Teste simple pentru sol

Publicat la 03. Feb, 2010 de Un gradinar în Primii paşi

Componenţa solului alăuri de PH-ul său este un factor important în determinarea legumelor care vor creşte bine în gradina noastră, şi eventual în identificarea măsurilor de ameliorare a solului care pot fi luate pentru îmbunătăţirea producţiei. Un test simplu care va avea ca rezultat clasificarea solului ca nisipos, lutos sau bogat în humus, se poate face cu ajutorul unui pahar cu apă.

Se ia o cantitate de pământ, nu mai mult decât puteţi apuca cu o mână,  se pune într-un pahar (de preferat de sticlă, dar neapărat transparent) cu apă şi se amestecă puţin. Aveţi grijă unde puneţi paharul să nu murdăriţi prea mult :) dar şi să nu fie mişcat timp de 12 ore pentru ca apa şi solul amestecate să se decanteze. După 12 ore, fără să îl mişcaţi, uitaţi-vă prin lateralul paharului (vedeţi ce bine e că aţi ales un pahar transparent)  şiveţi observa că toate componentele solului s-au separat şi aşezat în straturi uşor identificabile.

Interpretarea rezultatelor se face astfel: nisipul se va depune pe fundul recipientului, argila deasupra nispiului, lutul deasupra argilei iar humusul va fi în stratul cel mai de sus şi/sau va pluti la suprafaţă. În funcţie de mărimea celui mai mare strat (exceptând cel de humus) vom putea spune despre solul din grădina noastră de legume că este preponderent nisipos, argilos sau lutos. Solul apropiat de ideal are proporţii egale de nisip şi argilă sub un strat mare de humus.

Alt indicator, de data asta din înţelepciunea strabunilor, combinată cu descoperirile ştiinţei, este reprezentat de plantele care cresc în mod natural pe un teren.

Pe teren uscat cresc de regulă plante care au rădăcina adâncă sau pot înmagazina bine apa (cele cu tulpina suculentă). Pe un sol umed cresc de regulă plante care nu au nevoie şă reţină apa şi care au rădăcini rezistente ce nu putrezesc usor.

Exemple orientative:

• pământul argilos este preferat de : piciorul cocoşului de câmp, pălămidă, pătlagină, coada racului şi păpădie;
• pământul bogat în humus este preferat de : racovină, muştarul de câmp, fumariţă şi spanac sălbatic;
• pământul bogat în azot este indicat de : urzică, mătragună si busuioceasă;
• pământul nisipos este preferat de: cimbrul de câmp şi troscot;
• pămantul sărac în calcar este preferat de: sopârliţă, romaniţă puturoasă şi ridiche sălbatică;
• pământul calcaros este preferat de volbură, mac, lucernă şi dumbet.

Tags: humus, PH, sol